ANAF blochează rambursările de TVA ale firmelor corecte, avertizează consultanții fiscali

Noile criterii de risc introduse de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) în procedura de soluționare a deconturilor de TVA cu opțiune de rambursare blochează activitatea multor firme și afectează investițiile și exporturile, inclusiv în cazul companiilor care își respectă obligațiile fiscale. Avertismentul vine din partea Camerei Consultanților Fiscali (CCF), care a transmis Ministerului Finanțelor și ANAF o adresă cu toate problemele identificate.

Potrivit CCF, noile criterii au fost introduse prin Ordinul președintelui ANAF nr. 1123 din 21 septembrie 2026 și pot determina blocarea rambursărilor de TVA pentru contribuabili corecți.

Unul dintre criteriile de risc se referă la situația în care persoana impozabilă are acționari, asociați sau administratori care figurează în baza de date specială privind riscul de rambursare necuvenită a TVA. Reprezentanții CCF atrag atenția că această bază de date nu este publică, astfel încât companiile nu pot verifica persoanele înscrise în ea. În plus, criteriul nu stabilește un prag minim de deținere, deși un asociat care deține între 1% și 15% din companie nu poate determina sau bloca o hotărâre a Adunării Generale a Acționarilor și nici nu este afiliat, potrivit explicațiilor Camerei.

Un alt criteriu de risc vizează creșterea sumelor solicitate la rambursare față de perioadele anterioare. CCF susține că o achiziție de utilaje în valoare de două milioane de lei poate genera, la o cotă de TVA de 21%, o creștere a deducerilor de peste zece ori față de istoricul obișnuit al companiei. Criteriul nu definește însă baza de comparație, iar soldul reportat legal timp de 12 luni poate fi considerat o creștere semnificativă.

Camera Consultanților Fiscali semnalează și situațiile în care contribuabilii pot fi afectați de neregulile fiscale ale furnizorilor. Potrivit instituției, un contribuabil de bună-credință nu poate cunoaște dacă furnizorul său a depus declarațiile fiscale D300, D394, D390 sau D406, iar informațiile privind eventualele restanțe, neconcordanțe ori înscrierea în bazele de date interne sunt acoperite de secretul fiscal. În plus, starea fiscală a furnizorului este evaluată la data analizei decontului, nu la data efectuării operațiunii. Astfel, un furnizor care era activ la momentul emiterii facturii poate deveni ulterior inactiv, situație care poate afecta retroactiv deconturile clienților.

CCF consideră că această abordare contravine principiilor rezultate din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, invocând cauza Paper Consult (C-101/16).

Președintele Camerei Consultanților Fiscali, Dan Manolescu, atrage atenția asupra efectelor economice și bugetare ale aplicării extinse a noilor criterii.

„Înțelegem că mecanismul are ca scop protejarea bugetului împotriva rambursărilor necuvenite. Aplicat extensiv, asupra unor contribuabili care nu prezintă un risc real, produce efectul opus: o pierdere de venituri bugetare mai mare decât riscul pe care îl previne. Lipsa lichidităților și amânarea investițiilor reduc volumul activității, cifra de afaceri și profitul. Bugetul încasează mai puțin impozit pe profit, iar TVA colectată din livrările pe piața internă scade odată cu acestea. Investițiile amânate nu mai generează veniturile viitoare din care s-ar fi plătit impozite”, a declarat Dan Manolescu.

Potrivit CCF, întârzierea rambursărilor de TVA poate genera blocaje financiare în lanț, întrucât companiile își amână plățile către furnizori, care, la rândul lor, pot întârzia achitarea obligațiilor fiscale curente și își pot reduce activitatea.

Președintele Comitetului fiscal al CCF, Doru Dudaș, fost vicepreședinte ANAF și director general în Ministerul Finanțelor, susține că noii indicatori de risc fiscal nu sunt fundamentați în documentația care a stat la baza modificării procedurii.

„Am studiat Referatul de fundamentare și motivare încercând să identificăm analizele acestor noi criterii, scopul urmărit de administrația fiscală prin introducerea lor, motivele de fapt și argumentele juridice ale introducerii lor, respectiv estimarea efectelor utilizării acestor criterii. Spre surprinderea noastră, în acest document de fundamentare a schimbării de paradigmă a mecanismului de rambursare a TVA realizată prin Ordin nu există nicio fundamentare în sensul celor de mai sus pentru niciunul din cei 24 (13+11) de noi indicatori de risc fiscal pe baza cărora se stabilește dacă un decont de TVA cu opțiune de rambursare prezintă un risc de rambursare necuvenită și, drept urmare, va fi supus unei inspecții fiscale anticipate”, a afirmat Doru Dudaș.

CCF precizează că nu a identificat în Referatul de fundamentare nici măcar o prezentare sumară a situației actuale, bazată pe statisticile ANAF, din care să rezulte dificultățile și neajunsurile mecanismului anterior.

Dan Manolescu consideră că obiectivul combaterii fraudei poate fi atins prin utilizarea instrumentelor digitale existente, cu respectarea unor criterii clare.

„Ne exprimăm convingerea că obiectivul comun (un filtru care lovește frauda, nu economia corectă) este realizabil cu instrumentele digitale existente, cu condiția respectării regulilor pe care propriul nostru sistem le aplică pretutindeni altundeva: praguri, faptă proprie, analiză individuală și cale de atac”, a mai afirmat Manolescu.