Înalta Curte de Casație și Justiție a câștigat joi, definitiv, procesul pe care îl deschisese împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților. Decizia instanței supreme este definitivă și obligă Executivul să aloce fondurile necesare.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că Executivul a încercat să evite această situație prin toate căile legale de atac, inclusiv la Curtea Constituțională. „Guvernul interimar nu poate face rectificare bugetară, deci nu poate aloca suma”, a subliniat ea.

Instanța supremă a respins ca nefondate recursurile principale declarate de Guvernul României, Ministerul Finanțelor și de recurentul-intervenient Buzea Florin Ionel, precum și recursul incident declarat de Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial. Toate acestea vizau sentința civilă nr.141/2026 pronunțată la 5 mai 2026 de Curtea de Apel București. De asemenea, ÎCCJ a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene formulată de Guvernul României.

În 5 mai, ziua demiterii Guvernului condus de Ilie Bolojan, Curtea de Apel București a admis cererea ÎCCJ ca Executivul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare plății restanțelor salariale pentru magistrați, scadente în 2026. Instanța obliga cele două instituții să aloce integral sumele solicitate, inclusiv prin rectificare bugetară dacă este cazul, sub sancțiunea unei penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. De asemenea, judecătorii au aplicat Guvernului și Ministerului Finanțelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligațiilor.

Potrivit premierului interimar Ilie Bolojan, suma care ar trebui achitată se ridică la 4,8 miliarde de lei. Antena 3 scrie că miza pentru bugetul statului este de aproximativ 5 miliarde de lei.

Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat un comunicat în care acuză Executivul că a refuzat în mod deliberat să plătească restanțele salariale ale magistraților, deși statul a recunoscut aceste datorii prin propriile ordonanțe. Instanța supremă susține că amânările repetate au umflat facturile, pentru că fiecare an de întârziere adaugă peste 21% la suma inițială, mult peste costul cu care statul se împrumută. Totodată, ÎCCJ respinge ideea că ar fi vorba despre privilegii ale magistraților și arată că peste 400.000 de oameni s-au judecat cu statul pentru salarii, iar magistrații sunt doar 6.817 dintre ei.

Săptămâna trecută, Curtea Constituțională a României a respins ca inadmisibilă cererea lui Ilie Bolojan pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ. În 7 octombrie, CCR respinsese deja o cerere similară, constatând că atribuția prevăzută de art.146 lit.e) din Constituție nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești.

Înalta Curte de Casație și Justiție a inițiat demersul după ce Ilie Bolojan a anunțat, în 19 martie, că s-a găsit o formulă prin care propunerea PSD legată de pachetul social să fie susținută de coaliție. „Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți”, afirma Bolojan. Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București în 30 martie 2026.