ÎCCJ a câștigat definitiv procesul cu Guvernul privind restanțele salariale ale magistraților

Înalta Curte de Casație și Justiție a câștigat definitiv procesul deschis împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Instanța supremă a respins joi recursul formulat de Executiv și de Ministerul Finanțelor, menținând decizia Curții de Apel București din 5 mai.

Miza procesului este de aproximativ 5 miliarde de lei. Guvernul și Ministerul Finanțelor au la dispoziție 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pentru a pune în executare decizia, inclusiv prin rectificare bugetară. În caz de întârziere, Curtea de Apel București a stabilit penalități de 1% pentru fiecare zi, dar și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.

În comunicatul transmis joi, Înalta Curte arată că Secția de contencios administrativ și fiscal a soluționat definitiv litigiul dintre ordonatorul principal de credite responsabil de bugetul instanțelor judecătorești, pe de o parte, și Guvernul României și Ministerul Finanțelor, pe de altă parte. Instanța a menținut hotărârea Curții de Apel București, care a constatat caracterul nelegal al conduitei autorităților executive privind neasigurarea fondurilor necesare executării unor obligații de plată stabilite prin titluri executorii.

Instanța supremă subliniază că drepturile salariale restante au fost recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, iar obligațiile de plată au fost prevăzute inclusiv în actele normative adoptate de Guvern pentru eșalonarea acestora. „Statul nu poate recunoaște existența unei datorii prin propriile acte normative și, în același timp, să refuze asigurarea resurselor necesare executării acesteia”, precizează ÎCCJ. Potrivit instanței, o asemenea conduită contravine principiilor legalității, securității raporturilor juridice și autorității hotărârilor judecătorești definitive.

Înalta Curte mai arată că necesarul de fonduri a fost fundamentat și solicitat de ordonatorul principal de credite, însă obligațiile care reveneau autorităților executive în temeiul legislației finanțelor publice și al actelor normative privind eșalonarea nu au fost îndeplinite. Instanța atrage atenția că atribuțiile Guvernului privind elaborarea și executarea bugetului trebuie exercitate în limitele Constituției și ale legii. „Marja de apreciere bugetară nu poate fi transformată într-un instrument de neexecutare a obligațiilor legal stabilite”, se arată în comunicat.

Respectarea hotărârilor judecătorești definitive nu poate depinde de prioritățile politice ale Executivului sau de opțiunile acestuia privind distribuirea resurselor publice, susține ÎCCJ. Instanța precizează că executarea hotărârilor judecătorești nu reprezintă o concesie a Guvernului și nici un beneficiu acordat discreționar unei anumite categorii profesionale, ci o obligație juridică a statului.

În comunicatul său, Înalta Curte afirmă că litigiile privind drepturile salariale din sectorul public nu reprezintă o problemă exclusivă a sistemului judiciar. Potrivit datelor statistice invocate de instanța supremă, peste 400.000 de persoane din toate familiile ocupaționale au solicitat în instanță recunoașterea unor drepturi salariale. „Aceste cifre demonstrează fără echivoc că litigiile privind drepturile salariale nu constituie o problemă exclusivă a sistemului judiciar, ci reflectă o disfuncționalitate sistemică a cadrului normativ și a conduitei autorităților publice în raport cu propriile obligații legale”, arată ÎCCJ. Instanța consideră că prezentarea situației ca pe o dispută privind salariile magistraților ignoră amploarea fenomenului și numărul mare de angajați din sectorul public care au solicitat în instanță recunoașterea unor drepturi. „Nu privilegiile sunt în discuție, ci executarea unor drepturi recunoscute prin lege și confirmate de instanțele judecătorești”, se mai arată în comunicat.

Înalta Curte precizează că a solicitat fondurile necesare pentru plata obligațiilor restante față de personalul instanțelor, în calitate de ordonator principal de credite al instanțelor judecătorești. Decizia pronunțată la 15 octombrie este definitivă și executorie, iar obligațiile stabilite trebuie îndeplinite de autoritățile competente, în condițiile legii. În final, ÎCCJ reafirmă că autoritatea puterii judecătorești, efectivitatea drepturilor recunoscute de instanțe și respectarea principiului separației puterilor în stat nu pot fi subordonate unor decizii administrative discreționare. „Respectarea drepturilor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive nu poate fi înlocuită prin retorică publică, iar disciplina bugetară nu poate fi invocată pentru a justifica neexecutarea legii”, conchide instanța supremă.

Acțiunea a fost admisă de Curtea de Apel București pe 5 mai, la primul termen al procesului, iar decizia a fost contestată de Guvern și Ministerul Finanțelor printr-un recurs judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție.